E duminica. Soarele iti face din ochi chemandu-te undeva intr-o excursie. Elevii clasei a treia au hotarat sa faca o plimbare prin Padurea Paradisului. Zis si facut ! Impreuna cu invatatoare lor, elevii s-au inteles sa iasa fiecare din casa la ora 11:00. Cand s-au intalnit cu totii, zambetele elevilor ajungeau la urechi, cat de curiosi si fericiti erau. Impreuna, s-au pornit spre padure.
Odata ajunsi in fata frumusetii, In ochii copiilor s-a deschis o usa a Raiului. Minunatiile acestei paduri, a hibnotizat copiii, atragandui inspre padure. Cu cat inaintau mai mult, cu atat mai mult se lumina privelistea. Era nemaipomenit ! Pasarele cantau ca un expert la harpa. Caprioarele isi invatau puisorii noi-nascuti sa mearga, ceea ce demonstrau o dragoste adevarata fata de parinti catre puii lor. Mirosul adulmecator al florilor nemaipomenite te adormeau pe loc. Totul era, intr-a-devar, ca intr-un paradis !
Dar deodata, din niste tufisuri mari, au inceput sa se auda zgomote stranii. Tuturor li s-au parut ca se apropie niste lupi infometati. Elevii, au inceput sa le fie frica. O multimea de insecte fugeau de frica din acel tufis. Elevii le-au urmat. Cu totii au luat-o la fuga.
Cand au ajuns la marginea padurii, au observat, din departare, ca defapt, in acel tufis erau trei arici cam maricei, care fugeau dupa insecte. Cu totii au inceput a rade, impreuna cu profesoara, si si-au continuat drumul.
Inspre seara, a avenit timpul sa plece cu totii acasa. S-au despartit cu greu de acel Paradis. Copiii sunt foarte bucurosi. A fost o excursie minunata.
