In fabula “ Soarecele si pisica" , Grigore Alexandrescu ne infatiseaza prietenia nefireasca dintre un soarece numit Raton si un cotoi cu bun renume printre pisici, chiar Pisicovici. Cotoiul, prefacandu-se smerit si cu un aer de sfant, a reusit sa-l invinga pe Raton ca el este prietenul neamului soricesc si nici macar carne nu manaca, ba chiar doreste sa se calugareasca. Soarecii, crezadu-l cinstit s-au imprietenit cu el si l-au invitat la un bal. Cotoiul viclean le-a cerut prietenilor sai soarecii sa-I imbratiseze pentru a le arata iubirea sa, dar in loc de imbratisare el i-a mancat pe toti.
Morala fabulei ne indeamna sa nu avem incredere in prietenii smeriti, mierosi si care nu sunt sinceri.
