Seara, când apare pe cer luna,
Florile de tei zâmbesc
Și eu,codrul, când îi văd lumina
Parca tot mă-nveselesc.
„Soarele îi plânge dorul”,
Stelele pe cer șoptesc
Căci de fiecare dată
Razele-i îmbătrânesc.
Și eu noaptea mă întreb,
Îmi răspund izvoarele
Ce mai face soarele?
„Stă și-așteaptă zorile”.
Pân' la urmă ce-am aflat,
M-a descumpănit câtva.
Nu se vor vedea vreodat'
Pe cer soarele și luna...
