Explicație:
. Incadrare: Aparut in 1883, avand surse folclorice, mitologice si culturale. - Poem epico-liric, cu implicatii dramatice.
- Poem alegoric pe tema nefericirii geniului.
- Punctul cel mai inalt al creatiei eminesciene si al li負eraturii romane.
- Locul comun al marilor teme si motive din lirica Poetului Etern.
. Tema: Conditia nefericita a geniului, nascuta din aparte要enta sa la doua lumi (temporala si vesnica).
. Structura:
- Alcatuit din patru parti, insumand 98 de catrene.
- Existenta a doua planuri: universal-cosmic si uman-te-restru.
. Universul operei
1. Epic
Partea I (strofele l-43)
SJ
- O fata de imparat se indragosteste de Luceafar.
- Frumoasa il invoca prin incantatie magica.
- intalnirea lor se petrece in vis, in apele oglinzii si in ochiul "intors".
- Luceafarul se metamorfozeaza neptunic si plutonic (mitul luciferic).
- El ii apare fetei ca fiind "strain" si "fara de viata".
- Invitata in lumea lui, domnita refuza.
- Ea ii cere Luceafarului sa devina muritor.
- Partea I reuneste cele doua planuri prin propensia terestrului spre cosmic si a umanului spre etern.
Partea a II-a (strofele 44-64)
- in palatul domnesc traia si pajul Catalin
Cupidon.
- Ispitit de frumusetea Catalinei, el o atrage intr-un joc erotic.
- Faptura "de lut" accepta iubirea celui care ii seamana.
- Ea se desparte de Luceafarul aflat prea sus si prea departe.
- Partea a doua este subordonata planului terestru. Partea a III-a (strofele 65-85):
- Luceafarul zboara spre Demiurg, pentru a fi dezle茆at de vesnicie.
- El strabate cerurile de stele, intorcandu-se in increa-tul cosmic.
- in cuvinte ardente, el cere un destin uman.
- Demiurgul i se adreseaza pe adevaratul sau nume: Hyperion.
- in discursul sau gnomic, Creatorul ii face o lectie de cunoastere.
- Oamenii sunt fiinte marunte, aflate sub semnul no訃ocului.
- Hyperion ("cel care zboara pe deasupra") este sor負it sa ramana in vecie.
- Partea a IlI-a este subordonata planului cosmic-universal.
Partea a IV-a (strofele 86-98):
- Catalin si Catalina isi spun vorbe de dragoste, intr-un decor al inserarii romantice.
- Din nou, fata invoca Luceafarul, spre a-i proteja "norocul".
- Luceafarul ramane in lumea sa, "nemuritor si rece".
- Partea a IV-a reuneste ambele planuri. 2. Liric:
- Autorul foloseste o "lirica a mastilor", fiecare per貞onaj fiind o "voce" (ipostaza) a poetului.
- Demiurgul = "vocea" sententioasa din poezia gnomica ("Oda (in metru antic)", "Glossa", "La steaua" s.a.).
- Hyperion = latura geniala, nefericita si eterna.
- Catalin si Catalina - latura umana a lui Eminescu.
. Semnificatii alegorice:
Luceafarul - geniul. Catalina - omul comun.
Alte referate romana, dar Necategorisite
Politica de confidentialitate