Să definim în termen larg noțiunile, analizând numele lor cu proveniență din limba greacă veche.
Asemănări:
- ambele sunt organisme vii - prezintă proteine cu rol structural
- ambele au structura primară celulară: nucleu/nucleoid, membrană celulară (plasmalemă) și citoplasmă
- ambele structuri prezintă ribozomi, deci desfășoară sinteze proteice
- ambele prezintă formațiuni pentru a se deplasa: cili/ flageli
- ambele prezintă formațiuni pentru a se reproduce
- pot fi parazite sau simbionte
- pot avea nutriție autotrofă sau heterotrofă
- pot fi solitare sau coloniale
Deosebiri:
- procariotele au nucleu neindividualizat, nedelimitat de o membrană nucleară (nucleoid = nucleu fals), pe când protistele sunt primele organisme care prezintă nucleu cu anvelopă nucleară
- procariotele nu au organite celulare vii, ci doar ribozomi mici (pe tip 70S), pe când protistele sunt primele organisme cu organite diferențiate, vii, complexe: mitocondrii, aparat Golgi, vacuolă digestivă, ribozomi mari - 80S.
- procariotele sunt reprezentate de bacterii și cianobacterii, pe cât protistele sunt reprezentate de sporozoare (Plasmodiul malariei), alge, flagelate (Euglena verde), rizopode (Amiba), ciliate (Parameciul) zoomastigine, oomicete, mixomicete
- procariotele se înmulțesc prin diviziune directă, asexuat, pe când protistele se pot înmulți atât sexuat, cât și asexuat
- procariotele pot fi aerobe sau anaerobe, pe când protistele respiră doar aerob