Continuarea:
Capitala țării noastre devine în sărăcie .Străzile,fiind acoperite cu apă rece și cu noroiul cel umed , sunt așezate lăngă margine șoselei de a trece mașinile,autocarele,camioanele și alte feluri de formalități ,ude de la cap până la picioare , cu apă dată de Dumnezeu.mulți oameni și copii trăiesc într-o mare sărăcie ,rămași singuri de seamă și de munca sa. Capitala țării este ca și o localitate , ce trăia singură ,însoțită de toată România. Unii muncesc ,alții stau și se uită,așteptând pe oameni să muncească singuri și să-i dea de mâncare și apă.