"Şi soarele poate prea bine tivi cu aur marginile rupte ale nourilor, ce se întind în fâşii lungi deasupra apusului său;"
In aceasta imagine vizuala, scriitorul se foloseste de o figura de stil, si anume personificarea (a tivi inseamna a coase marginea unui material textil), atribuind soarelui insusirea omeneasca de a coase marginile norilor cu lumina sa aurie, pentru a scoate mai bine in evidenta frumusetea acestui tablou din natura.