Hai mai bine despre copilărie să povestim, căci ea singură este veselă şi nevinovată.
Şi drept vorbind, acesta-i adevărul.
Ce-i pasă copilului când mama si tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să
le aducă ziua de mâne, sau că-i frămîntă alte gânduri pline de îngrijire. Copilul, încălecat
pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal din cei mai straşnici, pe care aleargă cu
voie bună, şi-l bate cu biciul, şi-l struneşte cu tot dinadinsul, şi răcneşte la el din toată
inima, de-ţi ie auzul; şi de cade jos, crede că l-a trântit calul, şi pe băţ îşi descarcă mânia
în toată puterea cuvântului...
Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că au fost toţi copiii, de când îi lumea
asta şi pământul, măcar să zică cine ce-a zice.
AM NEVOIE DE REZUMAT