Personificarea “und-izvoarele plang in vale” are sugestii multiple in spatiul poeziei si in genere in cadrul poeziei eminesciene. Plansul izvoarelor, al apelor in neincetata curgere, semnifica plansul din intermundiu al Demiurgului, nota de tragism a fiintei umane, data de trecerea ireversibila a timpului pe care, in sens romantic, numai prin iubire o poate infrange.
