Domnul,după câteva minute de tacere ii zise
cucoanei ca are un câine frumos,dar rău.Doamna ii răspunse ca nu e
rău,ea ii zise ca pana se învăța cu omul dar acasă e cuminte foc si
foarte,foarte fidel.Ea il compara pe Bubico ca pe un frate,doar ca nu
vorbea,după care către paner începu sa tot întrebe câinele unde e si nu e
pana când se auzi un miorlăit sentimental.Domnul o ruga pe doamna sa il
astâmpere deoarece de frica nu știa ce ar fii in stare sa facă.Ea
începu apoi sa ii zică domnului ca ei sunt educați nu ca câinele
Bismark,apoi începu sa ii povestească domnului despre Bismark al
ofițerului Papadopolinii după care scoate puțin zahare si il întreabă pe
câine cui ii place zăhărelul.
