Albina
Ce înţeleaptă-i harnica albină
!Ea orice zi şi-o-ncepe ca pe-o şcoală
:Încet-încet, petală cu petală,
Citeşte toate florile-n grădină
. Cititul dulce, dulcea oboseală,
Când zboară, încărcată, spre stupină
,Îi dă un aer nobil de regină –
Pandant la truda ei proverbială.
Şi-aicea, în grădina parfumată
,Ca-ntr-o bibliotecă fermecată
,Descoperi că albina-i sensul florii...
Precum tu însuţi, omule mărite
,Eşti sensul zilelor încărunţite
În minele de sare-ale sudorii...
