,, Şiruri negre de cocoare, Ploi călduţeşiuşoare, Fir de ghiocel plăpând, Cântec îngânat de gând, Sărbătoare…
Zumzet viu prin zarzări. Oare Cântă florile la soare? Că pe crengi de floare pline, Nu ştii: flori sunt, ori albine? Pentru cine?
Pentru tine, primăvară, Care-aduci belşug în ţară, Care vii, Peste câmpii, Cu bănuţide păpădii Şi cu cântec de copii!”
Cuvântul ,,vii” are același sens ca în text, în propoziția: a) S-au strâns oamenii, la cules de vii. b) De ce nu vii cu noi la plimbare? c) Fluturii vii sunt neasemuit de frumoși! d) În vii, strugurii sunt vii.