Salut!
a). Deodată se oprește; încordeaza gâtul și privește. Pe frunza unui nufăr, o broscuță se bucura și ea de frumusețea și răcoarea dimineții. Când l-a văzut, biata broscuță a încremenit pe piciorușele de dinapoi; cu ochii mari deschiși cătă la cumplitul dușman. În spaima ei îl vede uriaș cu capul atingand cerul cu pliscul lung larg să soarbă dintr-o data balta și dimpreuna cu balta pe ea. Inima i s-a oprit.
- gâtul - complement direct, exprimat prin substantiv comun. (ce încordeaza?);
- de frumusețea- complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "de". (de ce se bucura?)
- răcoarea- complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun. (de ce se bucura?);
- în spaima - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "în". (în ce vede?)
- pe piciorușele - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun. (pe ce a încremenit ?);
- îl - complement direct exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine vede?);
- cerul - complement direct, exprimat prin pronume substantiv comun. (atingând ce?);
- balta - complement direct, exprimat prin substantiv comun. (ce să soarbă?)
- pe ea - complement direct, exprimat prin pronume personal precedat de prepoziția simplă "pe". (pe cine să sară?);
- i - complement indirect, exprimat prin pronume personal forma neaccentuată; (cui s-a oprit? ... lui i)
b). Mai târziu, mama l-a luat cu ea la vanatoare. Îl punea să mearga înaintea ei, ca să îl aibă tot timpul sub ochi, să-l apere de primejdii. După ce a sosit ziua polara, spre mirarea și spaima puiului de urs, ursoaica a pornit cu el la drum. Așa era menirea urșilor polari, să calatoreasca pe sloiurile de gheață plutitoare, să se opreasca un timp unde era vanat din belsug -foci, morse, iepuri polari, pești - apoi să plece mai departe.
- l- - complement direct exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine a luat?)
- îl - complement direct, exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine punea?)
- înaintea ei - complement prepozițional, exprimat prin pronume personal precedat de prepoziția "înaintea".
- îl - complement direct, exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine să aibă?);
- -l -complement direct, exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine să apere?);
- de primejdii - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "de". (de ce să-l apere?);
- cu el - complement prepozițional, exprimat prin pronume personal, precedat de prepoziția simplă "cu". (cu cine a pornit?);
- pe sloiurile - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "pe". (pe ce să călătorească?);
c). Profesorii ni se schimbau de la un trimsetru la altul din diferite motive, pe care noi le înțelegeam foarte puțin [...]
Și după primele noțiuni primite de la profesorii noștri [...] începură lecții din ce în ce mai grele.
Iar pe la începutul lui decembrie, odată cu primii fulgi de zapada, începură să pice și tezele una după atla.
A sosit și ziua tezei la română. Un singur subiect: O amintire din viață. M-am frământat vreun sfert de ora până să încep. Ce amintire să scriu, că aveam atâtea și atâtea? Am scris două pagini impresionante și pline de duioșie. Eram mulțumit de felul în care făcusem teza și de un lucru eram sigur: că o scrisem cât se poate de corect ca punctuație și ortografie.
- ni - complement direct, exprimat prin pronume personal. (cui ni se schimba? ...nouă ni);
- pe care - complement direct, exprimat prin pronume relativ. (pe cine nu înțelegeam?);
- le - complement direct, exprimat prin pronume personal forma neaccentuată. (pe cine nu înțelegeam?);
- de la profesorii - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția compusă "de la". (de la cine primite?);
- amintire - complement direct, exprimat prin substantiv comun. (ce să scriu?);
- atâtea și atâtea - complement direct, exprimat prin locuțiune adverbială. (ce aveam?);
- de felul - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "de". (de ce eram mulțumit?);
- teza - complement direct, exprimat prin substantiv comun. (ce făcusem?);
- de un lucru - complement prepozițional, exprimat prin substantiv comun, precedat de prepoziția simplă "de". (de ce eram sigur?)
