Martișor
Martisor este o veche tradiție sărbătorită în toată România în fiecare an, pe Ist Martie. Numele Martisor este un diminutiv al lunii martie (Martie în română) Se crede că persoana care poartă șnurul roșu și alb s-ar bucura de un an prosper și sănătos Nu cu mult timp în urmă, în mediul rural, oamenii obișnuiau să sărbătorească Martisorul agățând un roșu și alb își înfășoară poarta, fereastra, cornul bovinelor și zgâlțâie pentru a proteja împotriva spiritelor rele și pentru a invoca puterea de regenerare a naturii. În România casternă (Moldova și Bucovina), șirul roșu și alb a fost completat cu o monedă mică - din aur sau argint. După ce au purtat moneda timp de doisprezece zile, femeile și-ar cumpăra trei brânzeturi cu ea, sărind că pielea lor va fi sănătoasă și frumoasă tot anul. Conform cercetărilor arhacologice, Märtisor își urmărește istoria cu mai mult de 8.000 de ani în urmă. Unii etnologi cred că sărbătoarea Martisor are origini romane, alții presupun teoria că este o veche tradiție dacică, în Roma antică, sărbătoritul de Anul Nou sărbătorit în Istul lui Martie. a fost numit March („Martius”) în onoarea zeului Marte. Marte a fost nu numai zeul războiului, ci și zeul agriculturii, ceea ce contribuie la renașterea vegetației. Dacii au sărbătorit și Anul Nou în prima zi a lunii martie. Amplificări de primăvară au fost consacrate acestui eveniment. Pe vremuri, Mărțișor era făcut din mici pietricele de râu, colorate în alb și roșu, cu coarde pe un fir și vierme în jurul gâtului. Au fost purtate, pentru a aduce noroc și vreme bună, începând cu luna martie I până când primii copaci vor înflori. Când primii copaci au înflorit, Märtișor a fost spânzurat pe ramuri de copaci. În zilele noastre, la 1 martie, românii cumpără fire de mătase roșu-alb (smur) legat într-un arc de care este atașat un mic trinket și le oferă membrilor familiei (femeilor), prietenilor și colegilor să le arate prietenie, respect sau admirație.
