„Împăratul a venit, și-a gustat picătura de vin, și-a grăit vorba către crâșmărița cea frumoasă și și-a făcut calea mai departe.”
„De Florița... nimeni n-a întrebat, nimeni nu s-a îngrijit... Numai feciorului de împărat i se părea cum că nu e precum ar trebui să fie: cum că vinul nu e ca lauda, cum că, crâșmărita nu e ca vestea... Ce să faci însă? Și el își dete pinteni la cal și se repezi mai departe cu ceata cea strălucită...”
