Genul liric cuprinde toate operele literare în versuri sau în proză, în care autorul își exprimă în mod direct gândurile, ideile și sentimentele, folosind un limbaj literar-artistic. În opinia mea, o astfel de creație literară este și poezia ”Noapte de toamnă”, de George Topîrceanu, în care autorul își exprimă în mod direct sentimente de melancolie, a trăirilor intense manate de splendoarea nopții.
Așa cum reiese chiar din titlu, tema acestei creații este surprinderea aspectelor specifice unei nopți de toamnă, în viziunea artistică a autorului.
O primă particularitate ce permite încadrarea acestui text în rândul creațiilor lirice este prezența descrierii ca mod predominant de expunere, fapt dovedit de prezența unor perechi nominale:”Murmur lung”; ”risipite șoapte”; ”reci oglinzi”; ”raza...răsfrântă”.
O altă trăsătură specifică creațiilor lirice este prezența eului liric, care exprimă în mod direct un sentiment, o trăire. Și în această poezie se face simțită prezența eului liric, prin forme verbale și pronominale de persoana I și a II-a:”-mi”; ”te”; ”întârziu”; ”Dormi!”.
În concluzie, această creație este o operă lirică, deoarece autorul își exprimă în mod direct sentimente de melancolie față de trăirile-i adânci, printr-un limbaj literar-artistic.
