În opinia mea, perioada copilăriei este cea mai frumoasă etapa a vieții şi în acelaşi timp cea mai importantă, deoarece atunci ne formăm o personalitate.
De asemenea, relația dintre copilărie şi modul în care se conturează mai târziu profilul adultului este strânsă, principiile de viață, conduita şi convingerile omului matur reprezentând reflexul copilăriei sale.
Cu alte cuvinte, copilăria aduce odată cu ea multe repere care sugerează ideea de copil. Spre exemplu, cuvântul ,,visul" deschide o uşă spre vremurile de mult apuse ale copilăriei, evidențiând profunzimea sentimentelor trezite, atunci când amintirile frumoase asociate cu varsta copilăriei invadează gândurile individului.
Aşadar, pot spune fără ezitare faptul că pentru mine perioada copilăriei a fost cea mai frumoasă, lipsită de griji, responsabilități şi tristețe. Au fost momente în care am făcut greşeli, dar parinții mei m-au insoțit la fiecare pas, m-au mustrat şi m-au ajutat să mă corectez. Părinții mei m-au ajutat să devin cine sunt, au făcut asta când aveam cea mai mare nevoie, în cea mai frumoasă şi fericită etapa a vietii mele, în etapa copilăriei.
