Dupa ce a vizitat Cetatea Neamtului si Manastirea Neamtului, naratorul se urca, din dreptul unui han, intr-o birja incapatoare. Isi aduce aminte cum cutriera aceste meleaguri impreuna cu companionul caruia ii povesteste.
Isi aminteste cum a zgariat niste versuri inflacarate pe o piatra ,versuri care nu le-a mai gasit si de care nu-si mai aminteste.
Si naratorul povesteste cum a pornit spre targusorul lui natal in birja cea incapatoare ,dar incarcata cu boccele mari si madame grase.
Pe drum ,este furat de peisajul care se desfasoara in fata ochilor lui : munti cu varfurile-n ceata ,dealuri paduroase ,ogoare verzi ,sate linistite cu biserici albe. Si toate chipurile de care se instrainase si pe care le uitase , acum le regasea aceleasi in linistea si seninatatea lor.
