Imi petreceam cu multa placere timpul in biblioteca din satul bunicilor. Era o camera spatioasa , simpla si curata, cu rafturi vechi pline cu fel de fel de carti. Credeam ca sunt singurul care mai rasfoia paginile cartilor in satul acela modest, unde oamenii pareau preocupati doar cu munca pamantului.
Intr-o dupa-amiaza , m-am dus ca de obicei sa caut o carte despre datini si obiceuri stravechi insa nu reuseam sa descopar nimic interesant. Batrana bibliotecara zambi ,vazandu-ma putin dezamagit si ma indemna sa urc pe treptele scarii pana sus la rafturile cele mai inalte ale bibliotecii. In timp ce ma chinuiam sa urmaresc titlurile cartilor ,pe usa bibliotecii intra un batranel simpatic, imbracat cu straie populare , cu o carticica in mana.
-Multumesc doamna, zise el simplu. Am citit in putinul meu timp liber aceasta carte minunata.
Am coborat brusc de pe scara, plin de curiozitate.Un satean , si nu oricare , ci unul deosebit prin varsta si prin port, inca mai citea carti de la biblioteca.
-Sarut- mana domnule, i-am spus uimit si entuziasmat in acelasi timp.
Batranul surase si ma batu pe umar:
-Citeste dragul tatei, citeste caci cartea te va face om. Uite poti rasfoi si tu acesta cartulie cu datini si obiceiuri strabune ale neamului nostru.
L-am privit uluit. Era cartea de care aveam nevoie. Fusesem pentru a doua oara foarte surprins in dupa-amiaza aceea.
Am convingerea ca in viata nimic nu este intamplator.
