Craciunul de suflet de copil
Este iarna.Privesc pe geam.Fulg cu fulg coboara din cer si cos un imens covor alb si pufos,spulberat de pasii oamenilor grabiti.
In casa intra mama.Imi spune ca are o surpriza.Cobor nerabdatoare jos.Intr-o cutie inchisa la culoare zaresc niste.....niste....GLOBURI!Si niste BETEALA .Si o STEA!
Eram fericita!Stiam ca se apropie Craciunul si imi era asa dor sa impodobesc bradul!
Am luat cutia si am alergat pe scari pana la mine in camera.Mama urca si imi zambi,apoi se intoarse la treaba.
Timpul a trecut...Acum e Craciun!Sunt fericita!Ador aceasta sarbatoare,pentru ca este singura sarbatoare in care te mai simti imbratisat de traditie.
