Într o zi de toamnă când soarele strălucea ca și focul în vatră am plecat cu părinții intr-o excursie la munte(propoziție asertiva)
După ce am ajuns la munte a trebuit să urcăm. Când pășeam simțeam frunzele rupandu-se sub picioarele mele. Priveliștea era minunată copacii parcă erau pictați apa curgea lin printre munți. Era extraordinar!(propoziție imperativa) Câți ani să aibă munții?(propozitie interogativa) O întrebare fără răspuns, dar pană când o să aflu răspunsul o să mă limitez să -i admir.
După un timp a trebuit să plecăm ,aveam un sentiment de melancolie. Adierea vantului și aerul curat ma forțau să rămân acolo în munții care apără Porțile Raiului.
