Într-o dimineață de frumoasă și liniștită de iarnă, mă dădeam cu prietenii mei pe dealul plin cu omăt alb ca făina, și moale ca o perenă. Eram cu fratele meu și cu 6 prieteni buni, ne întreceam pe pârtia alunecoasă. Până când asfințise soarele. Ne ducem acasă înghețați de frig și cu obraji roși ca petalele de trandafir. Mama ne aștepta cu o cană de ciocolată fierbinte, Ardea un pic dar era bună. A 3 zi de Crăciun ne așteptam cadourile pe care l-am rugat pe Mosul să ni le aducă. Eram nerăbdători. A fost o zi plină de iarnă.
