Imi poate traduce cineva acest text din franceza in romana? Vreau o traducere cat de cat corecta, nu de pe google translate.

Tiens-toi bien a table. ce leitmotiv qui scandalisait les repas en famille serait-il en train de disparaitre?
qand Philippe etait enfant, il y a une vingtaine d'annees, la vie de famille s'organisait autour du repas. C'etait un rendez-vous quotidiens et immuable. Une institution. Il avait lieu a heure fixe, les enfants devaient se tenir droits sur leurs chaises, les plats suivaient un ordre precis, et personne ne commencait a manger avant la mere. Tradition transmise de generation en generation.
Cet heritage, Philippe, aujourd'hui age de 34 ans, chef d'entreprise a Paris et pere de trois enfants, ne le conteste pas. Il garde meme la nostalgie de ces "rendez-vous", comme il dit, autout de la table commune. A ses enfants, il enseigne les manieres que ses parents lui avaient apprises et qu'eux memes tenaient de leurs parents. Ne pas parle la bouche pleine. Ne pas mettre les coudes sur la table. Terminer son assiette. Bien tenir son couteau. Etc. Mais l'eau a coule sous les ponts... Disins-le ainsi.
Le repas n'est plus pour nous un moment a part, explique Philippe. Nous vivons sur des rythmes different. Les enfant sont encore petits, ils dinent, je ne rentre jamais avaant 22 heures. Avec Caroline, generalement, nous grignotons debout, en discutant dans la cuisine. Cette evolution des moeurs, elle transparait dans la toponymie meme des lieux. Chez les parents de Philippe, la salle a manger occupe un position centrale. Dans l'apparement qu'il vient d'acheter, le jeune cuoples a rapatrie la cusine d'une petite piece au fond du salon, en fabricant un bar a l'americaine. Jeunes cadres urbains tendance <>, Philippe et Caroline sont des pionniers. Isoles? Non. Certes, le barometre du Credoc, l'observatoire des conditions de vie en France, concluait que <>.
Mais demain? Les habitudes, changeromt-elles?

Când Philippe era un copil cu aproximativ douăzeci de ani în urmă, viața de familie era organizată în jurul mesei. A fost o întâlnire zilnică și imuabilă. O instituție. Sa ținut la un moment dat, copiii trebuiau să stea drept în scaunele lor, vasele urmau o ordine exactă și nimeni nu începuse să mănânce în fața mamei. Tradiția a trecut de la o generație la alta.

Acest patrimoniu, Philippe, acum 34 de ani, lider de afaceri la Paris și tatăl a trei copii, nu o contestă. El chiar păstrează nostalgia pentru aceste "întâlniri", după cum spune el, în jurul mesei comune. Pentru copiii săi, el predă căile pe care părinții lui l-au învățat și pe care le-au avut chiar și de la părinții lor. Nu vorbiți cu gura plină. Nu vă puneți coatele pe masă. Finalizează-ți farfuria. Țineți cuțitul. Etc. Dar apa curgea sub poduri ... Spune așa.

Mâncarea nu mai este pentru noi o clipă, explică Philippe. Trăim diferite ritmuri. Copiii sunt încă mici, mănâncă, nu mă mai întorc niciodată înainte de 22 de ore. Cu Caroline, în general, ne chibzuim în picioare, vorbind în bucătărie. Această evoluție a manierelor, este transparentă și în locurile toponimice. La părinții lui Philippe, sala de mese ocupă o poziție centrală. În apartamentul pe care tocmai l-a cumpărat, cuțitele tinere au adus bucătăria înapoi dintr-o cameră mică din spatele livingului, făcând un bar în stil american. Tinerii directori executivi urbani, Philippe și Caroline sunt pionieri. Izolat? Nu. Desigur, barometrul Credoc, observatorul condițiilor de trai din Franța, a concluzionat că <>.

Dar mâine? Obiceiuri, se vor schimba?

Nu e de pe google transalte