Colectivizarea agriculturii in RSSM a lovit dur in destinul taranii basarabene deoarece pe de o parte taranii au devenit simple unelte economice, iar pe de alta parte posibilitatea de imbogatire individuala a fost abnegata.
In primul rand, din cauza adoptarii reformei colectivizarii in RSSM, taranii au fost obligati sa-si cedeze pamanturile, prin urmare dreptul la propietatea individuala a fost anulat. Mai mult decat atat, posibilitatea de imbogatire individuala a fost de asemenea compromisa, ca urmare a adoptarii acestei reforme.
In al doilea rand, ogoarele taranilor au fost transformate in ferme agricole colective, in care, taranii erau obligati sa presteze activitati in favoarea statului. De cele mai multe ori, acestia erau supusi unui regim de munca nu tocmai prielnic, munca fiind una istovitoare. In ceea ce priveste rasplata, fiecare taran primea fie o suma de bani, fie produse alimentare, insa nu o cantitate multumitoare, pe care ar fi trebuit sa o primeasca, ca urmare a muncii depuse pe ogoare.
In concluzie, colectivizarea agriculturii in RSSM a lovit dur in destinul taranimii basarabene din cauza argumentelor expuse mai sus.
