Este primavara.Pasarelele s-au intors din tarile calde.Afara vremea este putin schimbata.Pomii sunt infloriti,iarba este verde,mii de floricele sunt asezate ca pe un covor colorat.Animalele s-au intors la viata.
Pe cand stateam frumos intinsa pe iarba cea verde,aud cum canta pasarelele.Canta asa de frumos.Parca nici nu mai voiai sa te intorci acasa de la joaca.Aveau un glas superb de bland.O pasare s-a dat langa mine,iar eu am pus incantata mana pe ea.M-am mirat cum de m-a lasat sa o mangai.
Pe cerul frumos colorat,un superb curcubeu se arata.Era splendit.Avea atatea culori vii.Curcubeul avea urmatoarele culori:portocaliu,rosu,galben,verde,albastru si mov.Era nemaipomenit peisajul.
Apoi aud ca mi se adresa pomii.Ce ciudat!Am inceput a vorbi cu dansii.Mi-au povestit cum e sa fii un pom iarna.Era atat de trista povestea.Apoi incepu a vorbi si pasarile.M-am intrebat de ce oare acestea vorbesc.Eu stiam din basme ca ele nu vorbesc.
Insa dupa cateva momente aud strigate de copil.Era Maria.M-a gasit tolanita pe iarba si m-a intrebat:
-Ce ai patit?De ce nu ai venit la joaca?E mai frumos sa stai singura pe iarba verde decat sa stai cu prietenele?
-O,o,o,o,o,o dar eu nu sunt singura.Astazi mi-am facut multi prieteni si am aflat despre pomi,pasari mai multe...Ce frumos a fost...
-Dar,Ana,tu nici macar nu ti-ai dat seama ca ai visat!spuse Maria razand.
-Eu?Nu am visat!Cum?Adica nu am vorbit cu pasarile,pomii...?
-Nu,Ana.Pasarile si pomii nu vorbesc.Tu ai visat.
-Daca am visat,am visat ceva splendit.
-Ana,haide la joaca!spuse Maria.
-Vin,vin imediat!am spus eu grabindu-ma.
A fost un vis de neuitat.Padurea arata minunata.Cred ca padurea cel mai frumos arata primavara.
