Sunt.Respir.Exist
Sunt eu și nu...Nu stiu cum sa incep.Hmm..Afara vântul bate cu putere, frunzele copacilor își trăiesc ultimele clipe inainte ca vântul să le ducă de lângă suratele lor,mici gândacei încearcă să se adăpostească de vântul grabit,iar florile aproape ca și au închis petalele. Însă nu bag de seamă nimic din toate aceste lucruri. Ma închid in mintea mea și ma gandesc cum e sa fii un anotimp,cum e sa i comanzi vântului sa bata cu putere, cum e sa i ceri soarelui sa nu te mai încălzească,cum e sa le ceri norilor sa ude pământul cu bobite reci de apă.Nu mai vad nimic in jurul meu.Sunt doar eu..si toamna.Probabil nu i usor sa faci toate astea cum nu e ușor nici sa...fii un anotimp...,,Asa este" imi sopteste o voce. ,,Să fii toamna e cel mai greu lucru, sa fii toamna înseamnă să dai dovadă de putere, sa fii toamna înseamnă să ai în minte doar frunzele purtate de vânt,doar cerul încărcat cu nori si doar florile închizând și petalele"..Sunt vorbele soptite de toamnă.
Așa că ți spun și tie:fa ti timp,ascultă și încearcă să înțelegi ce inseamna sa fii toamna.Asta am inteles eu astazi cand am rămas doar eu și ea,scumpa mea Toamnă
