Omul, de la apariția sa în Univers, a căutat să se autodepășească, încercând să atingă Divinul. Fiind o ființă curioasă, avidă de cunoaștere, făcut după chipul și asemănarea Creatorului, omul este într-o continuă evoluție, atât ca individ, dar mai ales ca specie. ”Viața nu se va întrerupe prin moartea unui rând de oameni”, ci va continua proiectându-se în generațiile viitoare. Trăirile, experiențele acumulate vor rezona în urmași, ”ca un clopot sfânt”. Evoluția este o caracteristică a întregului Univers. Experiențele strămoșilor sunt transmise urmașilor, aceasta fiind legea firii care caraterizează fiecare ființă, dar mai ales omul. Transmiterea cunoașterii este o condiție sine qua non (fără de care nu se poate) a supraviețuirii, dar mai ales a împlinirii ca Om.
