Răspuns :
1. Pentru triunghiul isoscel, se folosesc aceleași formule ca cele pentru triunghiul oarecare; nu există una special făcută pentru acesta. (probabil că le știi, dar, dacă nu, uite-le:
1. baza ori înălțimea supra doi – oricare bază ori înălțimea pe care pică [nu știu cum să mă exprim aici mai exact, sincer]
2. două laturi și sinusul unghiului dintre ele înmulțite, totul supra doi
3. o formulă mai rar folosită ar fi cea a lui Heron, anume: √p(p-a)(p-b)(p-c) – totul sub radical)
2. Pentru triunghiul dreptunghic, pe lângă formulele universale, mai poți folosi și formula:
[tex] \frac{c1 \times c2}{2} [/tex]
Aceasta este tot un fel de „baza ori înălțimea supra doi“, înălțimea ipotenuzei fiind chiar una dintre laturi.
Sper că te-am ajutat! :-)
1. baza ori înălțimea supra doi – oricare bază ori înălțimea pe care pică [nu știu cum să mă exprim aici mai exact, sincer]
2. două laturi și sinusul unghiului dintre ele înmulțite, totul supra doi
3. o formulă mai rar folosită ar fi cea a lui Heron, anume: √p(p-a)(p-b)(p-c) – totul sub radical)
2. Pentru triunghiul dreptunghic, pe lângă formulele universale, mai poți folosi și formula:
[tex] \frac{c1 \times c2}{2} [/tex]
Aceasta este tot un fel de „baza ori înălțimea supra doi“, înălțimea ipotenuzei fiind chiar una dintre laturi.
Sper că te-am ajutat! :-)