CARACTERIZAREA DIRECTĂ
DE CĂTRE NARATOR: - Întruchipare a omului înstărit, își dezvăluie trăsăturile directe de către narator sau prin autocaracterizare. Cele trei epitete care însoțesc prezența personajului la intrarea în acțiune ” mare, negru, fioros ” alcătuiesc un scurt portret fizic. Prestanța și caracterul acestuia sunt prezentate de către narator prin autocaracterizare ” mare și puternic, gospodar cu greutate ”.
DE CĂTRE CĂȚEL: - Apărut din întâmplare prin locul unde se afla și bivolul, cățelul observă stupefiat cum pe spinarea fiorosului animal se plimba liniștită și nestingherită o coțofană ” când în sus și când în jos ”.
CARACTERIZAREA INDIRECTĂ
PRIN FAPTE: - Bivolul tolerează pasărea deoarece alungă insectele. În schimb, se arată neîndurător cu cățelul pentru că acesta nu îi este de folos. Îi aruncă acestuia disprețuior ” ca pe-o .... ”, cerândui-i socoteală interogativ ” ... cam ce slujbă poți să-mi faci ? ”. Punctul lui de vedere exprimă atitudinea itolerantă față de situațiile oglindite în zicala ” a trăi pe spinarea cuiva ”.
MODUL DE EXPRIMARE: - Indignarea și-o manifestă ( arată ) prin cuvinte ofensatoare și gesturi brutale, care trădează calcului pragmatic și nu atitudini caritabile ” Ce-ai de gând tu oare ...? ”, ” Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, li-apoi / Să-l răstoarne, / Să-l ia-n coarne / Și cât colo să-l arunce ”.
RELAȚIILE CU CELELALTE PERSONAJE: - Sentința dură a bivolului nu acordă nicio circumstanță atenuantă tentativei șirete și naive a cățelului. Se crede în aparență înșelătoare ” Ia stai, stai, frate, că e rost / Să mă plimbe și pe mine ”.
