Era un baiat Niculita care statea pe un scaunel si a vazut in stratul de marar de langa el pisica lor care statea pitita si privea pasarile care ciuguleau e pe jos. Deodată pisica a cascat si atuni pasarile au ciripit si a parut de parca pisica ar fi facut ca pasarile de parca ar fi vrut sa le ademeneasca. Pasarile au venit la malaiul de langa dansa si la un moment dat pisica a sarit pe ele. Seara, Niculita a povestit vecinilor cele intamplate dar nimeni nu a crezut pentru ca credeau ca minte. Vecinii au inceput sa rada de el si sa îi puna porecla "Niculita Minciuna" si asa a ramas porecla. Baiatul s-a rusinat si si-a inchis inima si a devenit tacut si sfios. Doar un om îl intelegea: Isaia ciobanul care si acela a murit.
