A sosit ziua de vineri,ziua in care unchiul meu va vani la noi pentru a merge impreuna cu bunicul la vanatoare.Dar...ce sa vezi ,dintr o data imi veni ideea de a merge si eu cu ei pentru ca de atatea ori m am gandit cum este la vanatoare. Cum a sosit l am intrebat pe dumnealui daca pot merge si eu .Cu un zambat larg pe chipul dumnealui imi raspunse pozitiv .Auzind spusele acestuia ma duc in fuga spre mama sa o anunt .Dumneaei mi a spus sa am grija deoarece ma pot rani in padure.Zis si facut.Cum au fost gata am si plecat.Ajunsi acolo dumnealor mi au spus sa astept pt a fixa tinta pe o ciocanitoare.Dar eu ne mai fiind niciodata la vanatoare nu am stiut ca asta inseamna.Nu eram deloc de acord cu acest vanat.Atunci le am spus repede :
-Dar dumneavoastra nu va este mila de bietele animale?
-Dar aceasta este soarta lor ,zise bunicul cu un glas mai retras.
-Eu nu voi tolera asa ceva ...daca dumneavoastra nu va intereseaza de aceste biete animale...uite ca pe mine da!Si ec eu suparata spre poteca de la marginea padurii.
Am stat si am analizat cu atentie spusele mele si am considerat ca am fost putin cam rautacioasa chiar daca eu voiam binele planetei, animalelor.Si plec cu gandul impacat spre dumnealor .Dar ce sa vezi ...acestia si au dat seama de faptele facute si si au cerut iertare .Impreuna cu dansii am plecat spre casa si de atunci nu au mai fost la vanatoare.Eu consider ca aceasta zi a fost o lectie de viata pentru toata lumea care face rau animalelor.
Sper ca te am ajutat...nu am gasit alte pronume de politete pe moment..!
