Tu,cel ce-ai fost mereu mai bun ca ei,
In suflete eternul nostru tei,
In lacuri,cu sclipiri de luna plina,
Ai impregnat a vietii radacina.
Linistea gandului tau coboaraIn suflete,in fiecare seara.
Tu esti Luceafar care strajuieste
Deasupra celui care te iubeste.
Pe langa plopii fara sot,cu pasi de umbra .
Vino,durerea-n noapte de-mi alunga!
Iubirea-i scrisa-n versuri de lumina...
In lumea ta,nimic n-o mai suprima.
Esti inger si plutesti deasupra noptii...
Tu vi s-alungi din visele murdare.
Tacerea grea si lacrimile sortii.
Si din argint de lacrimi,stele cad.
Sunt versurile tele piedestalIar noi suntem torte ce inca ard.
