Ca și scoarța terestră, corpul uman este alcătuit în cea mai mare parte din apă. Viața lui se întinde, asemenea unui fluviu, de la naștere, când este mic și firav, ca un pârâiaș, până la vărsarea în mare sau în ocean, adică momentul morții și al reintegrării în Univers. Sufletul omului prezintă o climă variată, cu zone calme sau temperate dar și răbufniri de furtuni, ploi torențiale sau foc arzător. Iar relieful imaginației umane ne poartă atât prin prăpastii abisale cât și pe piscuri ce străpung înaltul noril