Ca figur de stil, este prezent antiteza la nivel lexical („rege” - „sarac”, „slabi” – „puternici”, „genii” – „neghiobi”) i la nivel pronominal („unul” – „altul”).
epitetul moral „gene ostenite”, sugerând condi ia uman ; simbolul „ceasornicului”, semnificând microtimpul (timpul uman); metafora, precedat de inversiune „lung-a timpului c rare”, în elegând prin ea trecerea timpului obiectiv, uman, msurabil. Odaia poetului simbolizeaz microspa iul (spa iul uman).
Tabloul al doilea începe cu o invoca ie poetic , adresat lunii, personificate: „lun tu, st pâna marii”.
epitetul metaforic „fecioar ”, cu valuare morfologic de adjectiv, însemnând „feciorelnic ”. Este un arhaism morfologic în concordan cu rezonan ele mitice ale poemului.
