Răspuns :
De cateva zile tot ploua.Privesc pe geam trist tacerea fiintelor descompuse de natura rece si umeda.Fiecare picatura imi provoaca incet o crapatura a timpanului care curand va ceda presiunii.Of,ploaie cruda,de ce vrei tu sa imi sfasii orice tesut de calmare si fericire si ma arunci in infernul disperarii?Pleaca unde mortii sunt deja descompusi,unde valuri nu-s,unde si ingerii au cazut!Te rog du-te!Inima crapa-n mine,iar sufletul are nevoie de repaus.Du-te catre cimitire sau spre secretele desertului care ar da orice doar sa guste din otrava apei tale.Te rog pleaca si lasa-ma cum speranta!
Am vrut să te iubesc pe tine, ploaia mea, și te-am iubit când eram mic. Mi-ai bucurat copilăria cu peisajul tău misterios și sunetele tale mă făceau să mă gândesc la renașterea naturii, și la clipele frumoase petrecute atunci când mă plimbam pur și simplu pe alee, și picăturile de tale incepeau să-mi alunece pe părul meu, pe pielea mea si acum deja, pe sufletul meu, fiindcă acum, atunci când te văd mă simt trist, trist pentru că te asemăn cu lacrimile tuturor oamenilor triști.