Încrederea ei m-a contrariat:¹/ nu era rugămintea disperatului ²/ care se agață de ultimul pai ³/ sau tatonarea celui ²/ care știe ⁴/ că nu mai are ce pierde, ci o convingere comunicată neîntrerupt prin privire ⁵/ că tocmai eu sînt cel mai potrivit ⁶/ ca să străbat acest drum dificil și poate chiar primejdios.⁷/ Și încrederea ei trainică, sinceră, ⁸/ care îmi dăduse petru prima dată după nu știu cît timp sentimentul ⁹/ că în realitate sînt ¹⁰/ sau pot fi altfel decît par,¹¹/ m-a făcut ¹²/ să-i promit ¹³/ că voi încerca.¹⁴/
Prop. atributive:
p₃ : „care se agață de ultimul pai” = prop. AT determinativă
p₄ : „care știe” = prop. AT determinativă
p₆ : „că tocmai eu sînt cel mai potrivit” = prop. AT determinativă
p₉ : „care îmi dăduse petru prima dată după nu știu cît timp sentimentul” = prop. AT explicativă
p₁₀ : „că în realitate sînt” = prop. AT determinativă
p₁₁ : „sau pot fi altfel decît par” = prop. AT determinativă
