Alecsandri e un om care vrea sa-si depaseasca propriile temeri, frustrari creand in fata oamenilor o imagine contrara sentimentelor sale. Astfel, desi nu prefera iarna decat privita din interior, el creaza totusi cea mai frumoasa descriere, un adevarat elogiu acestui anotimp friguros. El stie sa mascheze cu maiestrie adevaratele simtaminte care il patrund, folosind imagini artistice, vizuale si auditive de o fantastica frumusete. El are darul de a transforma in furmos ceea ce in interiorul lui crede ca e urat, are arta de a reda frumusetea unor lucruri care de fapt il inspaimanta. Cu alte cuvinte, Alecsandri e un maestru al penelului care coloreaza in roz ceea ce el de fapt vede in negru.
