Vine-o pasăre și coase, în fuioare de mătase, Ale norilor atlase, De țări lungi și lunecoase… Vine-o față și descoase, Tot ce pasărea lucrase, și cu genele-i lucioase, Ninge flori de nea frumoase, și-apoi le preschimbă în raze, Argintând cărări și case…