Vemea trece repede , ieri vedeai copii cum se joaca pe iarba cea deasa și pământul moale de vara , azi vezi o simpla casa bătrânească peste care vezi ca timpul a trecut . Azi acei copiii sunt bătrânii de astăzi . Pe fata lor cea îmbătrânită de trecerea timpului vezi cum fericirea nu mai e așa cum era odinioară . Este o Tristețe care se vede in ochii lor , datorită singurătăți și trecerii timpului . Casa nu mai este ca in trecut , peste ea se vede o mică istorie a familiei , ce e din moși strămoși . Este pictată cu un albastru frumos , parca specific zonei respective .
