blocurile de pe strada mea nu spun povești uimitoare,
Cum trecem pe lângă ele, și imi spuneau încet, du-te acasă nu astepta, o să mai vezi stele, dări ele erau lumini superbe! aveau înălțimi mari, ba chiar imense, și mereu ma gandeam oare cine sta in ele?!
sper ca ti-am fost de folos!
