--------------------------29 PUNCTE+COROANA----------------------------
Identificati 5 pronume personale in textul poveste codrului, Analizati-le
Impărat slăvit e codrul,
Neamuri mii ei cresc sub poale,
Toate înflorind din mila
Codrului, Măriei Sale.

Luna, Soare şi Luceferi
El le poarta 'n a lui herb,
Impregiuru-i are dame
Si curteni din neamul cerb.

Crainici, iepurii cei repezi,
Purtători ei sunt de veşti,
Filomele-i ţin orchestrul
Si izvoare spun poveşti.

Peste flori, ce cresc în umbră,
Lângă ape, pe poteci,
Vezi bejanii de albine,
Armii grele de furnici.

Hai şi noi la craiul, dragă,
Si să fim din nou copii,
Ca norocul şi iubirea
Să ne pară jucării.

Mi'a pare cum că natura
Toată mintea ei şi-a pus,
De cât ori şi ce păpusă
Să te facă mai presus.

Amândoi vom merge-n lume
Rătăciţi şi singurei,
Ne-om culca lângă izvorul
Ce răsare sub un tei.

Adormi-vom, troeni-va
Teiul floarea-i peste noi,
Si prin somn auzi-vom bucium
De la stânele de oi.

Mai aproape, mai aproape
Noi ne-om strânge piept la piept...
O auzi, cum chiamă acuma
Craiul sfatu-i întelept!

Peste albele izvoare
Luna bate printre ramuri,
Impreju-ne s-adună
Ale Curtii mândre neamuri:

Caii marii, albi ca spuma,
Bouri nalţi cu steme-n frunte,
Cerbi cu coarne rămuroase,
Ciute sprintene de munte,

Si pe teiul nostru întreabă,
Cine suntem? stau la sfaturi;
Eară gazda noastră zice
Dându-şi ramurile -n lături:

O priviţi-i, cum visează
Visul codrului de fagi,
Amandoi ca întro poveste...
Ei îşi sunt aşa de dragii!