Vai! Ce grozăvie! Un șoricel este în camera mea... dar sincer pare drăguț, nu e mare, e micuț, gri si pufos. Seamănă cu Jerry.
Îmi plac mult șoriceii, nu mă sperie, sunt si ei ființe mici si nevinovate de care nimeni nu se grijește. Îl iau în brațe, îl mângâi si merg să ii aduc o bucată gustoasă si mare de cașcaval. Hmm... pare gustoasă bucățica asta, cred că îi va plăcea. In timp ce mă uit la el cu mănâncă cașcavalul, mă întreb cum a putut ajunge la mine in cameră? Poate că s-a rătăcit de familia lui, bietul... pare trist si speriat. Posibil sa îi prindă bine putina odihnă... Știu! Aduc o cutie goală de la chibrituri si îl așez confortabil in ea. Așa, perfect! Acum poți să te odihnești, mâine îți vom căuta familia.
Mă bag si eu in patul meu si adorm visând șoricelul găsit azi. Este un vis frumos si drăguț.
