E iarnă, e un pic frig afară, mai ales dimineața, dar nu chiar foarte frig.
Cerul e aproape senin, iar soarele zâmbește de departe, mai toată ziua.
Zăpada nu a poposit și pe la noi, iar oamenii mari spun că nu e bine,
pentru că zăpada ajută pământul să fie mai roditor la primăvară.
Acum noi suntem aproape de jumătatea lunii februarie și mai sperăm
să ningă mult, cu fulgi mari, dantelați și pufoși..., să devină totul
alb-alb, ca în poveștile cu pitici, cu zâne, cu vrăjitori, cu copii fericiți.
Prietena mea, Raluca, mi-a zis de curând, că a auzit-o pe bunica ei
spunând cu săptămâna viitoare va ninge și va fi ger. Dar, mi-a zis să țin
secret, că dacă spun și la alții, s-ar putea ca norii cu zăpadă să se supere,
iar urmarea ar fi că nu va mai ninge deloc, poate doar va ploua, mai ales
noaptea, în zonele de deal și de munte, unde vântul va bate ceva mai
repede din aripile lui invizibile.
Abia aștept să vină zăpada, să mă joc cu prietenii mei, cu săniuța mea cea
dragă și cu Gondo, cățelușul meu cu urechile mari și cu năsucul roșu !
