Autorul ii atribuie Blansei insusiri omenesti si o personifica ca fiind o strabunica care sta toata ziua in fotoliu ,care poarta ochelari si papuci.
Un animal care nu se supara cand copii se joaca cu ea ,o catea care prin miscarea cozii in dreapta si in stanga isi arata bucuria la vederea copiilor.
Autorul o ridica pe Blansa la rang de sfanta ,de batranica care odata cu trecerea timpului si-a dobandit respectul bine meritat.Copii o iubesc, pentru ca Blansa nu este suparacioasa .Ea se supune atunci cand copii incearca sa vada cum i-ar sta ca bunica.