Răspuns:
Epuizarea fizică și frământările interioare i-au anulat bucuria meșterului Manole de a trăi: “ Cu un ochi măsoară, cu celălalt se roagă. Nu râde cu nici unul. Lăcrimează cu amândoi. “;
“ sunt plin de răscoală “;
“ Manole e ca un câine “;
“ Când te-am văzut pe urmă erai încă tânăr. Cât p-aci să nu te cunosc ... Au ce suflare a făcut părul tău vârtej și spuză .. ? “ - efectul distructiv al suferinței meșterului;