Ion si Maria se intorc din excursia de la un lac glaciar.
Ion ii face un compliment Mariei. Pe un ton glacial, Maria ii reproseaza ca are lacune mari in ceea ce priveste folosirea complementului circumstantial de mod. Ion nu se supara. Stie el ca Maria e eminenta la gramatica si un asemenea incident era iminent.
Ion ii aduce aminte Mariei de marul albastru cumparat de ei drept amintire din excursie. Desigur, nu e din alabastru, dar e totusi dragut.
Scarpinandu-si cu sarg temporalul stang, Ion e multumit ca, ce putin temporar, s-au impacat.
