Eram si noi ca copii pe afara. Zapada era foarte mare si alunecoasa in cat daca nu erai atent puteai cadea pe jos si sa te lovesti.
Afara, nori inca nu s-au oprit din a cerne fulgi de nea.
Era chiar un peisaj frumos. Mai degrabă angelic.
Pe deal se auzeau numai rasetele noastre de bucurie.
Mi-am indreptat privirea spre niste copacei si acolo am vazut o domnița care era toata imbracata in alb si avea ceva la mâini. M-am frecat la ochi si tot acolo era. Avea o coroană de gheata.
Aceasta ma vazut ca ma uit la ea si a chicotit. Mi-a facut semn cu mana sa merg la ea si asa am si facut.
Cu cat ma apropiam mai mult cu atat de frig era.
Eram acum in fata ei si mi-a intins mana. Am dat sa o apuc dar m-am trezit in patul meu caldut. A fost un vis. Am oftat si mi-am tras plapuma peste cap ca sa adorm din nou.
