2 Idei principale si 2 secundare DAU 100 puncte



L-a dat pe Canuta la un bacan. A slujit baiatul cat a slujit, cand mai bine, cand mai rau. intr-o seara, bacanul a incarcat un cos mare cu fel de fel de mezeluri si cu vreo douazeci de sticle de vin, sa le trimeata la un musteriu. Afara era un polei grozav. Canuta s-a aplecat si d-abia a putut ridica greutatea pe loc limpede in pravalie.

- N-o sa aluneci cu el, ma? a-ntrebat jupanul.
- De! jupane; stiu eu?
- O sa-l poci duce?
- E greu...
- Haide! s-a rastit jupanul. Dar sa dormi si sa mananci, stii? lenesule!

Canuta a dat sa ridice cosul si n-a putut. Jupanul ca sa-l imbarbateze i-a dat un pumn in ceafa; pe urma, jupanul si inca un baiat au ridicat greutatea si i-au pus-o lui Canuta in carca.

Copacel-copacel, baiatul a mers cativa pasi pana la coltul stradei pe unde presarasera negustorii cenuse pe dinaintea pravaliilor: dar cand s-apuce pe o ulicioara mai neumblata, ca sa mai scurteze din drum, tocmai venea o birja cu caii rascacarati de teama alunecusului. Baiatul s-a ferit repede-n laturi si odata, baldabac! si sdronc! Canuta intr-o parte cat colo si sarcina din spinare intr-alta. Baiatul s-a lovit la cot de i-a secat sufletul; dar s-a ridicat degrab sa vaza ce s-a facut cosul. L-a apucat vartos de toarta si l-a smucit cu putere.

Ciudat lucru! Cosul era acum mai usor. Cand l-a ridicat de la pamant, a-nceput sa curga din fundul cosului ca dintr-o stropitoare ciuruita: se sparsesera sticlele si acum se scurgea ramasita vinului. Ce sa faca? La musteriu, cu cioburi de sticla nu putea merge. Sa fuga? Unde sa se duca? Sa se-ntoarca la pravalie!... N-are sa-l omoare doar.