Si tot ninge, ninge, ninge. Fulgi cuminți, îngândurați se lasă peste case, peste garduri, peste câmpuri, peste tot ceea ce ar putea fi, dar nu a fost si, împreună cu aceasta dumnezeiasca ninsoare, oamenii încep să se simtă asa, deodată, fericiți. O mie de ani sa fi tot nins, o mie de ani ar fi tot zăbovit inmărmuriti acolo unde i-a prins ninsoarea, acolo unde i-a luminat, dar, de, ce sa-i faci...
am ales aceste verbe deoarece îmbogățesc textul din punct de vedere stilistic, contribuind la crearea unor imagini artistice.
sabriel@