Nu stiu de ce..dar am un coleg foarte bun,cu o inima de aur..Si nu am ajuns la aceasta parere degeaba..Imi amintesc ca acum 2 ani am fost impreuna cu el la un azil.Inainte sa ajungem la azil am fost la magazin si am cumparat niste fructe si legume..ba chiar orez,paste,bulion,gandindu-ne ca acei batraneii chiar ar avea nevoie.Ajunsi acolo ne-a intampinat o asistanta draguta care ne-a condus intr-o camera cu 6-7 batranei care inca se tineau pe picioare.Mai erau 2-3 batranei intinsi in pat.Imi amintesc ca am intrat in camera unei batranici care era foarte bolnava,dar,care era atat de vesela incat te bufnea plansul.Chiar asta s-a intamplat.Deorece,in urmatoarele secunde ea a inceput sa cante un cantecel.Acel cantec ne-a ajuns tuturor la suflet.Dupa plecarea de la azil,madri de faptele noaste,dar si cu o durere mare in suflet(deoarece ne era mila de oamenii de acolo care erau parasiti de familie) le-am povestit totul parintilor nostrii.Ce m-a impresionat a fost faptul ca (Numele colegului) a avut ideea de a ajuta niste oameni,chiar in apropierea Craciunului.Si m-am gandit sa mai mergem odata..Sa vedem ce ne mai fac prietenii...Sper ca-ti place..S-ar putea si o coroana?Te rog?Mersi..BYE
